În Foaierul Ateneului din Iași a avut loc lansarea cărții „Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri” al cărei autor este Bogdan Bucur.
„Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri” își propune să ofere cititorului pasionat de istoria națională posibilitatea de a parcurge, prin intermediul documentelor inedite și al ilustrațiilor rare, întregul proces al construcției României Mari, începând cu participarea la Marele Război (1916 1919), continuând cu procedurile politico administrative de unificare a Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (28 noiembrie 1918), Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului, Maramureșului (1 decembrie 1918) și a insulei Ada Kaleh (1918 1919) cu România, și culminând cu încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria la Alba Iulia (15 octombrie 1922). Un capitol dis¬tinct al lucrării ne poartă cu gândul prin fermecătoarea Românie Mare (1918 1940), un accent deosebit căzând asupra momentelor festive, din perioada interbelică, de celebrare a Marii Uniri. Chiar dacă, preocuparea fundamentală a editorului a fost respectarea riguroasă a adevăru¬lui istoric – inclusiv atunci când acesta poată să fie dureros sau chiar rușinos .
„Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri” este închinată memoriei acelora care, în marile clipe istorice, au luptat pentru înfăptuirea „visului milenar al tuturor românilor”: întregirea României. Și chiar dacă visul unirii tuturor românilor într-un singur stat național unitar nu a fost nicidecum unul milenar (ideea a prins contur de abia către jumătatea secolului al XIX-lea) și nici nu a ținut prea mult (România Mare se prăbușește teritorial în 1940, după numai 22 de ani de la Marea Unire), imaginea anului 1918 rămâne, indiscutabil, momentul astral din întreaga istorie a românilor.
Această ediție aniversară reprezintă a doua carte de aur dedicată Marii Uniri. Prima carte de aur – datată 1929 – aparține patrimoniului cultural național mobil și este un manuscris pe pergament, realizat manual pentru serbarea primilor 10 ani de la înfăptuirea Marii Uniri.
Ineditul exemplar – publicat pentru prima dată integral în ultimul capitol al acestui volum – a fost ornamentat, asemenea incunabulelor medievale, prin pictare tradițională, în stilul Art Nouveau, de către pictorița Cecilia Cuţescu-Storck, la comanda principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino.
Volumul de față înglobează, continuă și dezvoltă prima carte de aur și a fost realizat pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri. Pentru comemorarea primilor 100 de ani de la momentul 1918, am ilustrat parcursul istoric anevoios, marcat de atâtea jertfe și sacrificii, care avea să conducă, în cele din urmă, la unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu Vechiul Regat și formarea României Mari.
În vreme ce prima carte de aur este mai degrabă o carte de onoare destinată semnăturilor personalităților care au participat la festivitățile de la Alba Iulia din 1929, această a doua carte de aur este un volum aniversar care conține o selecție științifică din documentele olografe și imaginile de epocă ale Marii Uniri. Pentru ambele cazuri, parafrazând subtitlul, oarecum emfatic, al ediției din 1929, putem admite, și de această dată, că, într-adevăr, cartea de aur este cinstirea acelora care, în marile clipe istorice, au înfăptuit visul milenar al tuturor românilor: întregirea României. Și chiar dacă visul unirii tuturor românilor într-un singur stat național unitar nu a fost unul milenar (ideea a prins contur de abia către jumătatea secolului al XIX-lea) și nici nu a ținut prea mult (România Mare se prăbușește teritorial în 1940, după numai 22 de ani de la Marea Unire), imaginea anului 1918 rămâne, indiscutabil, momentul astral din întreaga istorie a românilor.
Această a doua carte de aur reprezintă, așadar, un modest omagiu adus memoriei celor care au făcut posibilă nașterea României Mari.
Facebook Comments