Cel mai nou liceu din zona metropolitana a Iasului a fost inaugurat si sfintit. Unitatea de invatamant se afla in cartierul Lunca Cetatuii din comuna Ciurea.
Anul acesta, Liceul Teoretic „Comandor Alexandru Catuneanu” are doua clase, una cu profilul matematica informatica si cealalta cu profilul stiinte sociale.
„Liceul teoretic din comuna Ciurea este prima institutie de invatamant liceal din tara noastra care poarta numele unui ofiter de marina, comandor Alexandru Catuneanu” a spus Mariana Pavaloiu, profesor la Academia Navala „Mircea cel Batran”.
„In memmoria strabunicului meu Alexandru Catuneanu eu voi sponsoriza o bursa intitulata Alexandru Catuneanu.” a declarat Alexandru Nicolae Pana, stranepotul comandorului Alexandru Catuneanu.
„Astazi la Lunca Cetatuii putem vorbi despre o scoala cum rar intalnim in comunitatea educationala ieseana care ofera o ruta educationala completa de la cresa, scoala primara, gimnaziu si acum liceu.” spune Luciana Antoci, inspector scolar general la Inspectoratul Scolar Judetean Iasi.
Cine a fost Alexandru Cătuneanu
Alexandru Cătuneanu s-a născut la Bucureşti, în ziua de 17 octombrie 1862, în familia Sidoniei şi a lui Constantin Cătuneanu. A visat să devină ofiţer de Marină, iar la absolvirea Şcolii de ofiţeri, în 1883, a fost repartizat să facă practică pe nava-şcoală Mircea. În anul 1888, tânărul ofiţer primea o misiune importantă: să facă parte din echipajul care să aducă din şantierul din Newcastle din Anglia în România crucişătorul Elisabeta din Anglia.
În iulie 1890, Cătuneanu este avansat în grad de căpitan şi i se încredinţează pentru prima dată comanda unei ambarcaţiuni: remorcherul România. După numai un an, în 1891, este numit ofiţer secund pe Bricul Mircea. Calităţile sale îl propulsează pentru o carieră de coordonare la nivel mai înalt, astfel că între anii 1892 şi 1895, Cătuneanu va activa la Administraţia Centrală a Războiului; Diviziunea Echipajelor; Inspectoratul Navigaţiei şi al Porturilor; Depozitul şi Comandamentul Flotilei. În anul 1896 devine căpitan de Port clasa I, la Constanţa.
Era iulie 1897 când Bricul Mircea începe o campanie de măsurători hidrografice pentru întocmirea unei hărţi maritime a părţii de vest a Mării Negre. Din echipa de specialişti făcea parte şi căpitanul Alexandru Cătuneanu.Peste doar 2 ani, în 1899, având grad de locotenent-comandor, ajunge să conducă vasul şi implicit măsurătorile la care ia parte şi şalupa Rahova. Momentul de triumf vine în 1900, când Harta Cătuneanu primeşte cea mai înaltă distincţie de la Expoziţia Universală de la Paris: medalia de aur. Juriul a recunoscut astfel acurateţea cu care fusese realizată de către ofiţerii români.
Documentul hidrografic fusese tipărit la Serviciul de specialitate al Ministerului Marinei Franceze şi a fost apoi gravat pe o placă de aramă de către un cunoscut gravor francez, Ettiene Delaune. În iunie 1904 sosesc în ţară 1000 de exemplare tipărite, însoţite de placa gravată. După această hartă realizată în secolul al XIX-lea s-a navigat până în anul 1952.
„În urma măsurătorilor hidrografice realizate de echipa condusă de Alexandru Cătuneanu, a fost ridicat şi farul de aterizare de la Tuzla, în anul 1900. Acesta era atât de necesar asigurării navigaţiei în această zonă, ştiut fiind faptul că din cauza stâncilor aflate sub apă, este o zonă în care se odihnesc epave ale multor nave. Astăzi, farul de la Tuzla este cel mai vechi far de pe coasta românească aflat în funcţiune“, arată specialiştii Marinei Militare.
Cariera lui Alexandru Cătuneanu continuă fulminant după recunoaşterea mondială de la Paris. Este numit în 1901 căpitan al portului Constanţa şi profesor la Şcoala de Marină. Comandă succesiv şalupaVedea, Compania Galaţi. Vedeta Valter Mărăcineanu şi monitorul Mihail Kogălniceanu.
În 1909 ajunge comandant pe crucişătorul Elisabeta şi comandant al Diviziei de Mare. Ia parte la cel de-al Doilea Război Balcanic în 1913 şi este numit director al Direcţiei Marină din Ministerul de Război. În 1914 primeşte aceeaşi funcţie, de comandant, la Divizia de Dunăre.
La 31 decembrie 1916, în plin Război Mondial, comandorul Alexandru Cătuneanu se afla în trenul care forma un convoi militar, cu 26 vagoane, care mergea de la Galaţi spre Iaşi. Trenul era supraaglomerat de români, civili şi soldaţi, şi de ruşi care se refugiau. În apropiere de Gara Ciurea, la o pantă abruptă, frânele au cedat, iar garnitura de vagoane, cu excepţia primelor două, a deraiat. Peste 1.000 persoane au murit în acel dezastru. Printre victime s-a numărat comandorul Alexandru Cătuneanu şi locotenentul Vasile Cantacuzino (fiul fostului primar ieşean Matei B. Cantacuzino), iar istoricul Vasile Pârvan s-a aflat printre puţinii supravieţuitori, fiind doar rănit.
În memoria ofiţerului care a pus Marea Neagră pe hartă, la Gara Ciurea a avut loc dezvelirea unei plăci comemorative.
Facebook Comments